Educaţia...
A fi sau a nu fi...educat?
Cuvântul "educaţie" provine din substantivul latin educatio şi are sensul de a creşte, a educa, a hrăni.
Conform definiţiei din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, termenul "educaţie" poate fi explicat ca fiind: "Fenomen social fundamental de transmitere a experienței de viață a generațiilor adulte și a culturii către generațiile de copii și tineri, abilitării pentru integrarea lor în societate", sau "Cunoașterea bunelor maniere și comportarea în societate conform acestora."
O simplă căutare pe Google, prietenul de nădejde al generaţiei de azi ne va afişa suficiente articole, trimiteri, explicaţii detaliate asupra acestui substantiv. Un articol în plus poate fi de prisos pentru unii, dar pentru mine înseamnă aprofundarea înţelesului şi înţelegerea mai profundă a ceea ce înseamnă de fapt "educarea".
De obicei, când practic singura o activitate sportivă: înot, alergat, săritul corzii, etc, îmi permit să fiu introvertită, fiind doar eu cu mine şi cu gândurile mele.
Întâmplător, în timpul antrenamentului din seara aceasta, mi-a zburat gândul la educaţie şi la ceea ce înseamnă de fapt. Cu siguranţă mai am multe de aflat despre acest subiect şi niciodată suficient, dar am convingerea că într-o bună zi voi fi aptă de a înţelege în mare măsură şi de a explica desluşit atât mie cât şi curioşilor din jurul meu ce este de fapt educaţia.
Momentan, tind să cred, sau mai bine zis sunt convinsă că educaţia este mult mai mult decât cei 7 ani de acasă sau ciclurile de studii prin care trecem pentru a ne dezvolta dpdv ştiinţific, social, sau pe orice altă latură.
În opinia mea, educaţia porneşte cu cei 7 ani de acasă şi continuă cu studiile dobândite, dar se consolidează prin autoeducare, prin felul în care te raportezi tu însuţi la persoana ta, la trăirile tale, la emoţiile şi convingerile personale, pentru ca mai apoi să te poţi relaţiona cu şi la cei din jur.
Educaţia este mai mult decât a ştii să dai "Bună ziua!", sau să ştii câte continente are întreg Pământul. Educaţia este a ştii să te iubeşti pe tine şi pe cei din jurul tău ca pe tine însuţi, a ştii să îţi găseşti liniştea şi pacea în lucrurile mărunte, a ştii să primeşti atât cele bune cât şi cele rele. A ştii să fii sincer mai ales cu tine, să îţi cunoşti dorinţele, visele...Educaţia este ceea ce gândeşti, exprimi, mănânci, exersezi, citeşti...educaţia este ceea ce te defineşte pe tine atât ca suflet cât şi ca om în societate.
O opinie care mi-a rămas în minte în seara aceasta este cea a filosofului grec, Aristotel "Educaţia este cea mai bună provizie pe care o poţi face pentru bătrâneţe."
Cititor drag, până la următorul articol, când poate îţi aduc noutăţi, sau poate nu, şi nu numai, alege întâi de toate să fii un om educat cu sufletul şi mai apoi cu mintea.
Cuvântul "educaţie" provine din substantivul latin educatio şi are sensul de a creşte, a educa, a hrăni.
Conform definiţiei din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, termenul "educaţie" poate fi explicat ca fiind: "Fenomen social fundamental de transmitere a experienței de viață a generațiilor adulte și a culturii către generațiile de copii și tineri, abilitării pentru integrarea lor în societate", sau "Cunoașterea bunelor maniere și comportarea în societate conform acestora."
O simplă căutare pe Google, prietenul de nădejde al generaţiei de azi ne va afişa suficiente articole, trimiteri, explicaţii detaliate asupra acestui substantiv. Un articol în plus poate fi de prisos pentru unii, dar pentru mine înseamnă aprofundarea înţelesului şi înţelegerea mai profundă a ceea ce înseamnă de fapt "educarea".
De obicei, când practic singura o activitate sportivă: înot, alergat, săritul corzii, etc, îmi permit să fiu introvertită, fiind doar eu cu mine şi cu gândurile mele.
Întâmplător, în timpul antrenamentului din seara aceasta, mi-a zburat gândul la educaţie şi la ceea ce înseamnă de fapt. Cu siguranţă mai am multe de aflat despre acest subiect şi niciodată suficient, dar am convingerea că într-o bună zi voi fi aptă de a înţelege în mare măsură şi de a explica desluşit atât mie cât şi curioşilor din jurul meu ce este de fapt educaţia.
Momentan, tind să cred, sau mai bine zis sunt convinsă că educaţia este mult mai mult decât cei 7 ani de acasă sau ciclurile de studii prin care trecem pentru a ne dezvolta dpdv ştiinţific, social, sau pe orice altă latură.
În opinia mea, educaţia porneşte cu cei 7 ani de acasă şi continuă cu studiile dobândite, dar se consolidează prin autoeducare, prin felul în care te raportezi tu însuţi la persoana ta, la trăirile tale, la emoţiile şi convingerile personale, pentru ca mai apoi să te poţi relaţiona cu şi la cei din jur.
Educaţia este mai mult decât a ştii să dai "Bună ziua!", sau să ştii câte continente are întreg Pământul. Educaţia este a ştii să te iubeşti pe tine şi pe cei din jurul tău ca pe tine însuţi, a ştii să îţi găseşti liniştea şi pacea în lucrurile mărunte, a ştii să primeşti atât cele bune cât şi cele rele. A ştii să fii sincer mai ales cu tine, să îţi cunoşti dorinţele, visele...Educaţia este ceea ce gândeşti, exprimi, mănânci, exersezi, citeşti...educaţia este ceea ce te defineşte pe tine atât ca suflet cât şi ca om în societate.
O opinie care mi-a rămas în minte în seara aceasta este cea a filosofului grec, Aristotel "Educaţia este cea mai bună provizie pe care o poţi face pentru bătrâneţe."
Cititor drag, până la următorul articol, când poate îţi aduc noutăţi, sau poate nu, şi nu numai, alege întâi de toate să fii un om educat cu sufletul şi mai apoi cu mintea.
Comentarii
Trimiteți un comentariu